• Mihai Goțiu

    Raport de Activitate

    Depunerea jurământului

    21 decembrie 2016

    "Jur credinţă patriei mele România.
    Jur să respect Constituţia şi legile ţării.
    Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.
    Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.
    Aşa să mă ajute Dumnezeu!"
  • Activitatea parlamentară în cifre

    410 întrebări, interpelări și declarații politice

    1

    305

    Luări de cuvânt în plen

    2

    38

    Declarații politice

    3

    33

    Întrebări

    4

    23

    Interpelări

    5

    11

    Interpelări adresate Premierului

  • Sesiunea trece, leafa merge

    Pentru unii colegi din Senat, activitatea parlamentară se rezumă la apăsatul butonului de vot, în funcție de degetul liderului de grup, și, uneori, nici măcar la atâta

    Numărul proiectelor legislative care au fost adoptate tacit de Senat în 2017 a fost impresionant. Lipsa unei dezbateri reale explică în parte tabelul de mai sus. Când nu ai argumente mai bine taci și apelezi la șmecherii procedurale

    Vicepreședinte al Senatului României, membru în Biroul Permanent

    membru în două comisii permanente:

    Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport

    Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii

     

    membru în două comisii speciale:

    Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial

    Comisia de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie

    ***

    membru în Clusterul de Mediu al grupurilor parlamentare USR

    coordonatorul Clusterului de Educație superioară și Cercetare al grupurilor parlamentare USR

  • La ce sunt bune întrebările și interpelările?

    Una dintre preocupările majorității PSD & ALDE e să minimalizeze rolul întrebărilor, interpelărilor și declarațiilor politice în cadrul activității parlamentare. Sesiunile de plen sunt programate fie seara, la capătul unor zile epuizante, fie dimineața, la prima oră, și de multe ori suprapunându-se cu programul de lucru al unor comisii permanente.

    La diluarea rolului acestor instrumente politice contribuie și unii parlamentari ai Opoziției, care depun astfel de documente doar în mod formal, pentru a da bine la raportare.

    Folosite inteligent, întrebările, interpelările și declarațiile reprezintă însă arme redutabile în confruntarea politică.

    Anchete ministeriale

    În urma întrebărilor și interpelărilor depuse în primele două sesiuni ale actualei legislaturi, au fost declanșate două anchete, una a Corpului de Control al Primului ministru (în cazul proiectului hidroenergetic care distruge Parcul Național Defileul Jiului) și una a Corpului de Control al ministrului Apelor și Pădurilor (în cazul Semenic).

    Răspunsurile la interpelările legate de intenția Guvernului Tudose de a retrage Dosarul Roșia Montană de la UNESCO au scos cetățenii în stradă, iar guvernanții au renunțat la idee.

    Diferite informațiii obținute în răspunsurile primite au stat la baza unor amendamente legate de legi aflate în circuitul legislativ.

    Pe agenda Comisiei Europene

    Întrebările și interpelările au și un important rol preventiv. Faptul că activitatea unei autorități publice este monitorizată de un parlamentar reduce numărul abuzurilor.

    Câteva dintre interpelările pe care le-am făcut în proiecte de mediu au fost transmise de către activiști și ong-uri Comisiei Europene.

  • Lupta începe în Biroul Permanent

    Reforma parlamentarismului românesc ar trebui să înceapă în Birourile Permanente ale Seantului, respectiv Camerei Deputaților. Birourile Permanente sunt primele locuri în care se puterea majorității se manifestă cu discreționarim

    Înjurat de Șerban Nicolae

    Timp de două sesiuni parlamentare, din decembrie 2016 până în februarie 2018, am făcut parte din Biroul Permanent al Senatului, având funcția de vicepreședinte. Funcția are atribuții de reprezentativitate, de control al activității comisiilor permanente, de implicare în stabilirea programului de lucru al Senatului și a ordinii de zi a plenului, precum și de conducere, prin rotație a ședințelor de plen ori de plen reunit.

    În Biroul Permanent am avut primele dispute cu reprezentanții majorității, am avut parte de jigniri din partea lui Șerban Nicolae, susținut de Călin Popescu Tăriceanu, care m-au determinat să părăsesc una dintre ședințe, dar am reușit să impun și câteva schimbări legate de transparența și predictibilitatea activității Senatului.

    În spatele ușilor închise

    Cea mai mare problemă a activității Biroului Permanent ține de lipsa transparenței. Ședințele se desfășoară cu ușile închise, iar stenogramele se publică cu întârziere, la mult timp după ceea ce se discută iese din atenția opiniei publice.

     

    Ordinea de zi se transmite cu întârziere, uneori doar cu o oră sau doar cu câteva minute înaintea începerii ședințelor, astfel că pregătirea și documentarea subiectelor e, practic, imposibilă. Suplimentarea ordinii de zi chiar în timpul ședinței, chiar dacă nu există vreo urgență este, de asemenea, o practică utilizată de multe ori de către reprezentanții majorității.

     

    Convocările intempestive sunt și ele folosite cu supramăsură. Am trecut inclusiv prin situația în care, într-o zi de activitate în circumscripție, am fost convocat la o ședință a Biroului Permanent. Mi-am rezervat bilet la avionul de prânz și, înainte de îmbarcare am dat telefon pentru a mă asigura că ședința va avea loc. Răspunsul a fost afirmativ. Am ajuns la București, dar în drum de la Otopeni la Parlament am primit sms pe telefon că ședința a fost anulată.

     

    În Biroul Permanent se distribuie proiectele de legi la Comisii, cu prioritate pentru cele promovate de majoritatea parlamentară, în timp ce cele ale opoziției își așteaptă rândul cu lunile. Atunci când există interesul ca unele legi controversate să fie trecute prin împlinirea termenului de adoptare tacită (adică fără o dezbatere reală și ferite de criticile opoziției și ale societății civile), majoritatea parlamentară are grijă să prelungească cât mai mult termenele de aviz și de raport ori chiar ”să uite” să le programeze pe ordinea de zi a plenului.

    Victorii pentru transparență

    În urma mai multor intervenții în Biroul Permanent, am reușit să-mi conving colegii ca ordinea de zi a ședințelor să fie publicată cu măcar 24 de ore înainte, suplimentarea acesteia rezumându-se doar la situații de urgență. Chiar dacă au votat această regulă, încălcarea regulei e, la rândul ei, o regulă. De mai mult succes s-a bucurat însă aplicarea acestei reguli în cazul ședințelor comisiilor permanente.

     

    În Biroul Permanent și în plen am susținut schimbarea programului de lucru, în sensul mutării ședințelor de plen din zilele de marți în zilele de miercuri ale săptămânii. Acest lucru permite o mai bună pregătire a dezbaterilor pe proiectele ldin a doua ședință de plen legislativ a săptămânii (prima are loc luni), dar și aerisirea programului comisiilor permanente, pentru a evita suprapunerile de program (cei mai mulți senatori făcând parte din câte două comisii permanente). Acest lucru îi obligă pe mulți dintre colegi să respecte măcar cu o zi în plus programul de lucru la Senat (mulți dintre ei plecând din București încă de marți după-amiaza, după plen, chiar dacă programul oficial e până joi, inclusiv). Nu în ultimul rând, mă aștept ca acest program să reducă numărul proiectelor de lege care se adoptă tacit, fără dezbatere în comisii și plen.

    Propunerea făcută a început să fie pusă în practică la începutul acestei sesiuni.

     

    În ultimele săptămâni ale celui de-al doilea mandat am început demersurile pentru transparentizarea activităților din Comisiile Permanente, unde se decide, într-o măsură covârșitoare, soarta proiectelor de legi, fiind extrem de rare cazurile în care plenul a infirmat avizele pozitive ori negative ale comisiilor de raport. În acest sens, am solicitat informal Secretariatului General o evaluare a necesităților, din punct de vedere tehnic, ca ședințele comsiilor să poată fi transmise online în direct, să fie înregistrate și arhivate online, cu acces public. Asaltul asupra Legilor Justiției au întârziat oficializarea acestei inițiative, dar colegul Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului în noua sesiune, s-a arătat dispus să preia și să continue demersurile.

     

     

  • Aici se decide viitorul României

    Comisia pentru Învățământ, știință, tineret și sport este una dintre cele mai importante, atât datorită domeniului de activitate, cât și datorită faptului că, în privința Educației, Senatul este cameră decizională. Împreună cu Vlad Alexandrescu am încercat să diminuăm impactul proiectelor promovate de PSD în domeniu, prin amendamente, întrebări, interpelări și diferite luări de poziție.

    De asemenea, am adus în discuție în Comisie și în plenul Senatului punctele de vedere critice ale organismelor din domeniu, de la Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) la Consorțiul Universitaria, Asociația Ad-Astra a cercetătorilor români, dar și ale ONG-urilor care acoperă substanțial educația, ca Societatea Academică din România.

    Cercetarea, pusă la pământ

    Una dintre cele mai mari probleme generate de PSD în anul 2017 a fost scoaterea Cercetării din Ministerul Educației și înființarea unui minister nou. Împărțirea a fost folosită de PSD ca pretext pentru reorganizarea consiliilor consultative trecute în subordinea Ministerului Cercetării. Membrii din străinătate, dar și membri de valoare din România au fost înlocuiți de evaluatori ”regionali”, cu CV-uri controversate ori cu persoane a căror singură calitate în cercetare consta în faptul că sunt... sindicaliști.

    Dezastrul generat de aceste măsuri a ajuns subiect în cele mai prestigioase publicații de cercetare din lume, ”Science”, ”Nature” ori ”Times Higher Education”. Culmea e că Puiu Georgescu, ministrul Cercetării din Guvernul Tudose și autorul acestor măsuri, se plângea, la sfârșitul anului trecut, de criza de evaluatori din România, pe care chiar el o generase. 

    Impozit 0% pentru cercetători

    În luna septembrie a anului trecut, cercetătorii au fost trecuți în rândul celor cu impozit zero pentru veniturile din proiecte. Nu au apucat să beneficieze prea mult de acest stimulent, pentru că doar la câteva luni a venit peste ei ”celebra” OUG 79/2017, numită și ”revoluția fiscală”. La propunerea mea, Comisia pentru Învățământ a adoptat un amendament prin care impozitul zero pentru cercetători să fie menținut. Soluția găsită, momentan, de Guvern, rămâne, însă, discutabilă.

    Reducerea veniturilor cercetătorilor

    Mutarea contribuțiilor de la angajatori la angajați a generat o altă problemă pentru cercetători, din cauza existenței unor plafoane maxime (calculate la veniturile brute) în diferite proiecte. În funcție de tipurile de proiecte, veniturile nete riscau să fie diminuate cu procente cuprinse între 8% și 20%. În urma interpelărilor făcute, în luna ianuarie 2018, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care problema a fost rezolvată parțial, pentru mai multe categorii de proiecte. În februarie am adresat o nouă solicitare Ministerului, pentru rezolvarea integrală a problemei (pentru toate tipurile de proiecte)

  • Bani pentru BCU Cluj

    În urma unui amendament pe care l-am formulat la Legea Bugetului pe anul 2017, lucrările de construire ale unui nou corp de clădire pentru Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj au putut continua anul trecut.

    Cum a trecut amendamentul

    Unul dintre puținele amendamente ale Opoziției care au trecut la Legea Bugetului de anul trecut a fost suplimentarea fondurilor alocate pentru extinderea BCU Cluj. Dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, lucrările ar fi trebuit stopate înainte de a se ajunge la nivelul zero, cu costuri suplimentare importante pentru întreaga investiție, rezultate din lucrările de conservare și de siguranță care ar fi fost necesare, precum și pentru că tehnologia (utilajele folosite) ar fi trebuit închiriată și transportată la Cluj de mai multe ori.

     

    Amendamentul l-am susținut atât în Comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților pentru Învățământ, cât și în Comisiile Reunite de Buget Finanțe, unde am reușit să-i conving și pe reprezentanții coaliției majoritare de necesitatea suplimentării fondurilor alocate.

    Lucrări blocate în 2018?

     

    Din păcate, bugetul alocat extinderii BCU pentru acest an este, din nou, deficitar, iar continuarea lucrărilor este în pericol. Proiectul de buget pe 2018 lovește, însă, și mai dur în investițiile publice, astfel încât au fost adoptate doar trei amendamente (toate formulate de PSD), și acestea din Fondul de rezervă al Guvernului (cel destinat pentru situații excepționale și/sau de urgență).

  • Tichie pentru d-nul președinte

    Împreună cu Vlad Alexandrescu am fost singurii membri ai Comisiei pentru Învățământ din Senat care am votat împotriva înființării Institutului pentru Studii Avansate a Culturii și Civilizației Levantului

    Ce este Institutul Levantului

    Institutul, înființat sub patronajul Senatului, este, pur și simplu, o sinecură pentru fostul președinte al României, Emil Constantinescu. Banii pentru funcționarea lui sunt alocați direct, fără vreo competiție, cum se întâmplă în cazul celorlalte proiecte de cercetare din România. Cu doar o săptămână înainte de votul din Comisia pentru Învățământ, fostul ministru al Educației, Pavel Năstase, îmi răspunsese la o interpelare că: ”nu există banii pentru cercetarea din universități; singurii bani pentru cercetare vin din competiții”.

     

     

    ”Care e problema?” E mare și e sistemică

    Titulatura ”de Studii Avansate” este una manipulatorie, consiliul acestuia fiind format mai mult din persoane care s-au evidențiat pe plan politic, nu în domeniul cercetării.

     

    Fostul președinte al Academiei Române, Ionel Vlad, a susținut, în Comisie, înființarea Institutului Levantului. L-am întrebat atunci, de ce, dacă vorbește atât de laudativ despre un Institut de Studii Avansate al Levantului, nu-și dorește ca acesta să funcționeze sub egida Academiei Române, nu a Senatului? Întrebarea a rămas fără răspuns.

     

    Dezbaterea din Comisia pentru Învățământ a continuat în plenul Senatului, unde i-am întrebat pe colegii mei dacă apreciază ca fiind normală funcționarea unui Institut de Studii Avansate sub patronajul Senatului? Răspunsul, venit din bancă, de la liderul PSD Șerban Nicolae a fost: ”Care e problema”?

     

    Problema e mare. Senatorii care au votat ”pentru”, mulți dintre ei cu studii la universități din categoria ”Fabrici de diplome”, cu masterate pe la tot felul de Colegii care le-au trimis diplomele de absolvire cu șoferul, ori cu doctorate copy-paste, consideră că au competențele necesare să patroneze un Institut de Studii Avansate, atribuție pe care o au, în mod normal, cele mai performante universități sau Academia Română.

     

    Această lipsă de măsură ori, pur și simplu, impostură, reprezintă una dintre marile probleme care afectează Educația și, implicit, modernizarea și reformarea României. Clasificarea instituțiilor de studii superioare (și, implicit, finanțarea lor pe criterii de performanță), lupta împotriva plagiatelor, finanțarea cercetării intră în conflict cu interesele acestei elite politice. Practic, i-ar scoate în evidență falsa legitimitate pe care și-a construit-o abuziv.

    Spre comparație

    La Școala Transilvană de Neuroştiinţe Experimentale („Transylvanian Experimental Neuroscience Summer School” – TENSS), care se desfășoară, la Săcălaia, lângă Lacul Știucii din județul Cluj, vin, în fiecare an, profesori renumiți de la Harvard, Institutul Max Planck, University College și King s College din Londra, FMI Basel sau Cold Spring Harbor New York. Invitatul de marcă al anului 2016 a fost celebrul laureat Nobel pentru descoperirea ADN-ului, James D. Watson. Încă de la primele ediții, despre TENSS s-a scris la modul apreciativ în ”Nature”.

     

    Exceptând prima ediție (între timp s-a ajuns la a VI-a), TENSS nu a beneficiat de vreo finanțare din România, ci s-a bazat pe proiecte și donații externe. Problema cea mai mare nu constă în faptul că organizatorii nu beneficiază de finanțare autohtonă, ci nici măcar nu prea există competiții interne la care să poată aplica pentru a obține o astfel de finanțare.

  • Institutul Levantului, fabrici de doctorate, zero bani pentru cercetare

    VIDEO: Discursuri în Senat (click pe imaginile din stânga, respectiv dreapta)

    Despre Institutul Levantului la tribuna Parlamentului
    TIFF,  TENSS sau partea excelentă a filmului și a cercetării
  • Stop abuzurilor!

    Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii are ca scop exercitarea uneia dintre cele mai importante atribuții ale Parlamentului - investigarea, monitorizarea și controlul modului în care autoritățile publice, îndeosebi cele aflate în subordinea Guvernului, aplică legea și își îndeplinesc obligațiile față de cetățeni.

    Este de înțeles de ce majoritatea parlamentară (cea care formează Guvernul și își numește favoriții și clientela la conducerea instituțiilor publice) încearcă să minimalizeze rolul acestei comisii.

    Resuscitarea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor

    Cei peste 20 de ani de jurnalism de investigație și implicarea în diferite cauze civice, de la cele legate de libertatea de exprimare, revendicarea spațiului public, drepturi civile și până la salvarea Roșiei Montane și a râurilor și pădurilor României m-au determinat ca, în mod firesc, să-mi exprim opțiunea de a face parte din această Comisie.

    Primele ședințe m-au dezamăgit, prin tratarea formală a petițiilor și rezolvarea lor ”din birou”.

    Apoi a venit petiția rețelei Mining Watch, legată de proiectul minier de la Certej. Constituirea, la propunerea mea, a unei subcomisii de anchetă, vizita și documentarea pe teren a cazului a motivat o parte a colegilor din Comisie, începând cu președintele acesteia, Iancu Caracota, să se implice mai mult. După ce au constatat ”pe viu” că sesizările cetățenilor sau ale ong-urilor nu sunt exagerări sau ”teorii ale conspirației”, activitatea Comisiei s-a intensificat. Au crescut numărul audierilor în diferite cazuri, până la a deveni o regulă la finalul anului trecut și a crescut numărul cazurilor rezolvate. 

    ”Efectul Certej”

    Constituirea Subcomisiei de anchetă a proiectului minier de la Certej a încurajat cetățenii să se adreseze fie Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, fie personal, direct, în multe alte cazuri. Din păcate, din motive de timp, mi-a fost imposibil să mă implic în toate situațiile de abuzuri semnalate.

    Atât datorită faptului că sunt cunoscut pentru ”antecedentele” mele civice, cât și pentru că problemele de mediu au fost ignorate sau minimalizate ani la rând în România, cele mai numeroase sesizări le-am primit în legătură cu acest domeniu.

    Astfel, am ajuns să documentez abuzurile și ilegalitățile din Parcurile Naționale Semenic, Cheile Nerei și Defileul Jiului, cele care au dus România în infrigement pentru băgarea pe țeavă a râurilor Capra și Buda din Făgăraș ori să alertez opinia publică pentru a stopa retragerea Dosarului Roșia Montană de la UNESCO.

    Soluție pentru Colegiul Psihologilor

    Disputele interne din cadrul breslei, de după alegerile de anul trecut, au dus la blocarea activității Colegiului Psihologilor din România. Practic, a fost blocată o parte importantă a activității psihologilor, îndeosebi a celor tineri, cu efecte negative asupra cetățenilor beneficiari ai serviciilor acestora. Conducerea aleasă anul trecut a Colegiului Psihologilor a apelat la medierea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor. Aducându-i la aceeași masă și pe reprezentanții Guvernului s-a găsit o soluție de rezolvare a problemei. În luna ianuarie 2018 rezultatul alegerilor a fost publicat în Monitorul Oficial, astfel încât Colegiul Psihologilor își poate relua activitatea.

  • Ce se întâmplă la Certej

    Cazul Certej a ajuns pe agenda Comisiei pentru cercetarea abuzurilor în urma unei petiții adresată de rețeaua Mining Watch. Acest lucru s-a întâmplat după ce activiștii care monitorizau cazul au fost blocați și agresați verbal de angajați ai companiei miniere sub pretextul că s-ar fi aflat pe un drum privat. Poliția locală i-a amendat tot pe activiști, sub pretextul că ar fi apelat abuziv serviciul 112!

    Vizită pe teren, zeci de ore de audieri, sute de pagini de întrebări, răspunsuri și documentări suplimentare

    Pe 14 și 15 iunie 2017, împreună cu colegii din Subcomisia de anchetă, am ajuns la Certej. Prima parte a documentării a constat în vizitarea zonei, discuții cu localnicii, cu reprezentanții Mining Watch, și i-a audiat pe primarul comunei Certeju de Sus, Petru Câmpian, pe Georgeta Barabaș, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara, pe Fabius Kiszely, prefectul județului, pe reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții Hunedoara, pe cel al Societății de Gospodărire a Apelor Hunedoara, al Gărzii de Mediu și al Minvest Deva (acționar cu aproape 20 la sută din partea statului român în cadrul companiei Deva Gold Corporation).

     

    Munca a continuat prin adresarea mai multor rânduri de întrebări suplimentare pentru reprezentanții instituțiilor publice, analizarea proiectului, verificarea și analizarea informațiilor și a răspunsurilor primite. Raportul anchetei de la Certeju de Sus este în curs de finalizare, urmând să fie făcut public în curând, împreună cu concluziile și măsurile pe care le va dispune.

     

    Ce reclamă Mining Watch

    Mining Watch acuză faptul că mina de aur de la Certej ar fi prima exploatare cu cianuri re-deschisă în România în ultimii 10 ani. Proiectul se află în etapa de construcție a minei. Potrivit Mining Watch, amprenta proiectului este de 456,2 de hectare, suprafaţa fiind acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. Mining Watch arată că o mare parte a proiectului se află în situl protejat Natura 2000 din Munții Metaliferi. Ecologiștii de la Mining Watch mai acuză că, pentru acest proiect, se vor scoate din fondul forestier peste 165 de hectare de pădure din Certeju de Sus fără Hotărâre de Guvern. Conform legii, orice suprafață de pădure ce depășește 10 hectare poate fi scoasă din fondul forestier doar printr-o Hotărâre a Executivului.

     

    Proiectul minier de la Certeju de Sus, în prima sa etapă, presupune defrișarea a 165 hectare de pădure pentru a face loc celor două iazuri de decantare, unul dintre ele cu cianuri. 109 hectare dintre cele 165 propuse pentru defrișare sunt în Situl Natura 2000 și sunt casă pentru cele 15 specii de păsări de interes comunitar. Reprezentanții Mining Watch spun că, în felul acesta, deşi peste 16 ani în Certej nu vor mai exista păduri, pe hârtie impactul acestor defrişări asupra mediului apare ca fiind nesemnificativ.

    S-au străduit prea mult ;)

    În timpul primelor discuții cu colegii din Subcomisia de anchetă legate de cazul Certej, înainte de vizita de documentare, aceștia s-au arătat destul de sceptici în privința abuzurilor reclamate de către Mining Watch, dar și în legătură cu ce le povesteam că am documentat în cazul Roșia Montană.

     

    Opinia lor s-a schimbat după ce au avut surpriza să fie tratați cu ostilitate de către reprezentanți ai autorităților locale și ai instituțiilor publice, când au experimentat ”pe viu” metodele de influențare emoțională a membrilor Subcomisiei de anchetă și, mai ales, când au fost acuzați de unii jurnaliști locali că ar fi încălcat o proprietate privată. Asta pentru că, în prima zi a documentării, am circulat pe unul din drumurile din zona proiectului minier. Mai exact pe drumul pe care fuseseră blocați activiștii de la Mining Watch și apoi amendați pentru că au apelat la 112. Cu câteva zile înainte de vizita de documentare, indicatoarele care pretindeau că ar fi vorba de drumuri private, fuseseră schimbate cu altele, cu mesajul conform căruia accesul ar fi interzis ”cu excepția riveranilor”.

  • Interpelare pt. premierul Sorin Grindeanu în Dosarul Certej

    O tânără care a apelat serviciul de urgență 112 pentru a semnala un posibil transport ilegal de lemne a fost amendată de poliție cu 500 de lei. Detalii în interpelarea pe care am formulat-o către ministrul Carmen DAN

  • VARA NU DORM!

    Oficial, lunile iulie și august reprezintă ceea ce se cheamă ”vacanța parlamentară”, pentru că nu au loc lucrări în plen și în comisiile permanente. O mare parte a senatorilor și deputaților folosesc această perioadă drept concediu. Eu am ales să merg și să documentez măcar o parte dintre abuzurile care mi-au fost semnalate de cetățeni

    Parcuri naționale devastate de drujbe

    La începutul lunii iulie, în Semenic, are loc cunoscutul Festival de Jazz de la Gărâna. Împreună cu colegii mei Oana, Elena și Tudor am decis să îmbinăm plăcutul cu munca. Seara la concerte și gulas la ceaun. Dar până seara, am luat la pas Parcurile Naționale Semenic - Cheile Carașului și Cheile Nerei - Beușnița. Din păcate, situația e tragică: Romsilva folosește absolut orice pretext pentru a hăicui pădurile , în ciuda regimului special de protecție.

    Situația constatată pe teren a făcut obiectul mai multor întrebări și interpelări, cu atât mai mult cu cât, la doar câteva zile după ce am făcut publice primele detalii ale documentării, una dintre zonele vizitate a fost incendiată. Ministrul Apelor și Pădurilor a trimis Corpul de control în Semenic, dar rezultatele nu au fost făcute publice.

     

    Lege pentru interzicerea tăierilor de păduri în parcurile naționale

    Documentarea abuzurilor și ilegalităților din Caraș-Severin va sta la baza unui raport de fundamentare pentru un proiect de lege prin care să se interzică orice tăieri de copaci în parcurile naționale. Raportul va fi completat cu exemple de bune practici din parcuri naționale din Germania și Austria, pe care urmează să le vizităm în luna aprilie.

  • RÂURI BĂGATE PE ȚEAVĂ

    În luna august am urcat în Făgăraș, la invitația lui Ovidiu Mihuț, un pescar care se luptă de câțiva ani cu mafia MHC-urilor, care (cu larga complicitate a unor foști miniștri ai Mediului, dar și a autorităților locale) a distrus râurile Capra și Buda. Abuzurile și ilegalitățile din acest caz sunt absolut frapante, dar reprezentanții instituțiilor au închis, pur și simplu, ochii. Cazul a ajuns pe masa Comisiei Europene, iar România a intrat în infrigement.

    Plângere penală

    Faptul că au distrus două dintre cele mai spectaculoase râuri de munte ale României nu le-a fost îndeajuns ”investitorilor” din Făgăraș. Pe zeci de kilometri țevile care captează apa trec prin albiile minore ale râurilor. Sunt zone în care, pur și simplu, stai cu un picior pe țeavă și cu unul în apă. În ciuda evidenței orbitoare și a vizitelor unor miniștri în zonă, în documente se pretinde că țevile nu se află în albiile minore, drept pentru care nu se plătește chirie. Evaziunea fiscală estimată în ultimii ani este de peste 5 milioane de euro. Acesta e unul dintre motivele pentru care împreună cu consilierii pregătesc o plângere penală.

    Amendamente la OUG 78/2017

    Pentru a ieși din infrigement, Guvernul României a adoptat în toamna anului trecut Ordonanța de Urgență nr. 78/2017. Scopul acesteia e să transpună Directiva Cadru Ape în legislația românească. Din păcate, Guvernul a lăsat numeroase portițe de scăpare pentru ”băieții deștepți”, dar și pentru alte abuzuri viitoare.

    În lunile noiembrie și decembrie, când OUG 78/2017 a venit pentru adoptare în Senat, am pregătit mai multe amendamente care să o corecteze. Guvernul a tergiversat până în februarie 2018 transmiterea unui punct de vedere legat de aceste amendamente. Pentru a evita dezbaterea lor, membrii Comisiei de Mediu au chiulit de la ședințele de la începutul lunii, astfel încât, în lipsa unui raport, legea de adoptare a OUG 78/2017 a trecut tacit de Senat în forma inițială.

    Amendamentele pregătite le voi susține însă la Camera Deputaților, care e cameră decizională.

  • Roșia Montană, lupta continuă!

    Una dintre marile mizerii pe care le-a avut în plan Guvernul Tudose a fost retragerea Dosarului Roșia Montană de pe lista indicativă UNESCO. În urma interpelărilor publice pe care le-am formulat, apărătorii Roșiei Montane s-au mobilizat iar și, cel puțin pentru moment, guvernanții au renunțat la demers.

    ”Libelulul Tudose”

    În vara anului 2017, am aflat despre intențiile Guvernului de a retrage Dosarul Roșia Montană de la UNESCO, sub pretextul ”completării” lui. De fapt, se intenționa anularea vizitei experților ICOMOS (organism raportor pentru UNESCO), programată să aibă loc la Roșia Montană în luna sepetembrie 2017. Chiar dacă eram în concediu, la sfârșitul lunii august, am transmis o interpelare publică premierului Mihai Tudose, prin care îi ceream să confirme sau să infirme această intenție. Din păcate, a confirmat, într-o intervenție televizată, în care a făcut referire și la o ”libelulă” care ar bloca dezvoltarea localității...

    Astfel, pe 1 septembrie 2017, la exact patru ani de la debutul marilor proteste pentru Roșia Montană din 2013, cetățenii și-au dat întâlnire, din nou, în Piața Victoriei. Și l-au adus cu ei și pe ”Libelulul Tudose”. A fost începutul unei noi toamne în care spiritul civic românesc a fost la înălțime.

     

    Facilitarea vizitei experților ICOMOS

    După ce au renunțat la retragerea dosarului de la Roșia Montană, guvernanții au încercat să pună bețe în roate vizitei experților ICOMOS la Roșia Montană, la mijlocul lunii septembrie. Astfel, sub diferite pretexte, le-au refuzat, inițial, accesul în galeriile antice din Roșia Montană, cea mai importantă componentă a patrimoniului cultural al zonei.

     

    Am depus noi interpelări oficiale, s-a mobilizat iar societatea civilă și, în cele din urmă, experții ICOMOS au primit acces în galerii.

    Cu ochii pe ei, ca pe butelie

    Decizia privind includerea Roșiei Montane în patrimoniul universal UNESCO urmează să fie luată în vara acestui an. Cel puțin până atunci rămânem în alertă, cu ochii pe ei, să nu facă o nefăcută și să retragă dosarul.

     

    Indiferent însă de decizia UNESO, salvarea Roșiei Montane depinde, în continuare, de noi. Avem nevoie de Roșia Montană nu doar pentru că reprezintă renașterea spiritului civic românesc, ci și pentru a oferi un model de dezvoltare sustenabilă pentru România și Europa, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural și natural al zonei în beneficiul comunităților locale și al tuturor cetățenilor români.

  • Salvarea Jiului

    Parcul Național Defileul Jiului este amenințat de un proiect hidroenergetic abuziv, în urma căruia, aproximativ 90% din debitul râului Jiu ar urma să fie băgat pe țeavă pe zeci de kilometri

    Justiția ne-a dat dreptate

    Pe parcursul anului 2017 am adresat mai multe întrebări și interpelări premierilor și miniștrilor Mediului, respectiv Apelor și Pădurilor, legate de modul ilegal în care Hidroelectrica, titularul proiectului, continuă lucrările care riscă să distrugă iremediabil Jiul, afluenții lui și Parcul Național Defileul Jiului. În luna septembrie, Mihai Tudose mi-a răspuns că a trimis Corpul de Control în zonă.

    Concluziile anchetei Corpului de Control continuă să se lase așteptate, dar Justiția și-a spus, între timp, cuvântul. În decembrie 2017, Curtea de Apel București a anulat, în mod definitiv, autorizațiile de construire ale proiectului hidroenergetic, confirmând ceea ce am semnalat oficial de mai multe ori - că lucrările continuă în mod abuziv și ilegal.

    Lege pentru încălcarea legii

    Hidroelectrica și susținătorii politici ai proiectului distructiv, autorități locale și parlamentari din Gorj și Hunedoara, încearcă să evite aplicarea hotărârii judecătorești definitive. La Târgu Jiu a avut loc o întâlnire a acestora în luna ianuarie 2018, una dintre ”soluțiile” vehiculate fiind adoptarea unei legi cu dedicație care să permită finalizarea proiectului.

    ”Sabotor al economiei naționale”

    Pentru că m-am implicat în respectarea legii și aplicarea hotărârilor judecătorești definitive, senatorul ALDE de Gorj Scarlat Iriza m-a acuzat, în mod public, de ”sabotarea economiei naționale” și că aș fi ”trădător al intereselor naționale”. Argumentul lui e că Hidroelectrica a băgat peste 150 de milioane de euro, până acum, în acest proiect.

    Dincolo de faptul că, pe temen mediu și lung, efectele distrugerii Parcului Național Defileul Jiului ar genera pierderi mai mari decât această sumă, mă voi implica pentru tragerea la răspundere a tuturor celor care au permis ca banii respectivi să fie cheltuiți, chiar dacă era de notorietate publică faptul că proiectul încalcă legea.

  • Recomand România

    Activitatea de senator m-a purtat în vara anului trecut în multe locuri din țară. Așa s-a născut ideea proiectului ”Recomand România”, al cărui idee simplă este de a ajuta turismul autohton, prin promovarea locurilor și evenimentelor la care ajung.

    Provocarea

     

    Ideea mi-a venit după ce am ajuns la Băile Herculane, o stațiune celebră încă din perioada Imperiului Roman și a Imperiului Hasburgic, care încearcă să-și revină după ce a fost pusă pe butuci de către ”băieții deștepți” ai afacerilor post-decembriste.

     

    Astfel, i-am provocat pe toți colegii mei parlamentari (din toate partidele) ca măcar o parte a concediului de vară să îl facem în România și, mai mult, să folosim resursele de care dispunem și notorietatea pe care o avem pentru a promova zonele în care mergem. Nu în ultimul rând, am avea astfel șansa să documentăm direct problemele cu care se confruntă dezvoltarea turismului românesc și, implicit, să găsim soluții să le rezolvăm.

    Recomandările din vara anului 2017

    • Băile Herculane,
    • Festivalul de Jazz de la Gărâna și gulasul aferent,
    • Transilvania Brunch cu degustarea bunătățurilor localnicilor din Valchid, cu prezentări speciale de la Fata care gătește cu flori,
    • Sărbătoarea Tuberozelor de la Hoghilag,
    • cetățile de la Biertan, Viscri și Sighișoara (că tot e în zonă),
    • pontonul de la Văliug (merge la pachet fie cu Gărâna, fie cu vizitarea Parcului Național Semenic - Cheile Carașului), Beușnița,
    • Roșia Montană, în orice sezon, dar cu recomandare specială, la mijloc de august, de Zilele Patrimoniului Cultural la Roșia Montană, când ai șansa să te (re)întâlnești cu mulți dintre cei care luptă pentru salvarea și dezvoltarea localității,
    • plaja și plimbările prin Deltă, la Sfântu Gheorghe (și, deloc de neglijat, peștele pregătit de doamna Laura ori la alți localnici, garantat că timp de o săptămână nu se repetă o rețetă, iar dacă sunteți pasionați, prindeți și o partidă de pescuit de neuitat).
  • Legile USR

    În primele două sesiuni parlamentare am semnat 27 de proiecte legislative, cele mai multe inițiate de colegii din USR, dar și unele promovate de colegi din Opoziție.

    La elaborarea unora dintre ele am participat în timpul ședințelor clusterelor de specialitate ale grupurilor USR. M-am implicat apoi în susținerea și promovarea lor, atât în Biroul Permanent, cât și în comisiile din care fac parte, în plen și în spațiul public.

    Specificul activității mele în primele două sesiuni parlamentare au pus însă, în întârziere propriile proiecte de legi. Sunt restanțe pe care voi încerca să le recuperez în sesiunile următoare.

    Pentru sănătate

    Poate cel mai important proiect USR care a reușit să devină lege este cel privitor la conţinutul de acizi graşi trans-nesaturaţi din produsele alimentare, inițiat de colegul Adrian Wiener.
    Legea prevede că operatorii din sectorul alimentar vor fi obligaţi ca limiteze conţinutul de acizi graşi trans-nesaturaţi (AGTN) la 2 grame/100 de grame de ulei sau de grăsime din conţinutul acestora şi să eticheteze produsele care conţin AGTN.

    Într-un Parlament de bună-credință, proiectele legislative ale Opoziției ar trebuie să beneficieze de același regim cu cele ale majorității parlamentare. Asta dacă interesul cetățenilor s-ar afla pe primul plan.

    Din păcate, practica din Parlamentul României arată că un proiect depus de Opoziție are nevoie de aproape un an, din momentul depunerii, până ajunge să fie dezbătut în comisii și în plen. Și, nu de puține ori, e respins pentru simplul motiv că a fost inițiat de Opoziție.

     

    Munca la aceste proiecte legislative nu este, însă, una zadarnică, chiar dacă sunt respinse. Multe dintre acestea vor face parte din oferta electorală a USR pentru alegerile viitoare. Cei care vor decide, în cele din urmă, vor fi cetățenii. Asta dacă vom reuși să le comunicăm.

    Restanțe

    O prioritate a actualei sesiuni parlamentare, la care lucrez împreună cu Florina Presadă și Adrian Prisnel, este definitivarea unui nou proiect de Lege a Adunărilor Publice, actuala lege, în vigoare din 1991, fiind anacronică și folosită abuziv împotriva participanților la diferitele manifestări civice din ultimii ani. Eu însumi am fost amendat abuziv (am anulat sancțiunea în instanță) în timpul protestelor pentru Roșia Montană, din toamna anului 2013.

     

    O altă prioritatea este finalizarea documentării și a redactării unui proiect de lege prin care să fie interzize orice fel de tăieri în Parcurile Naționale.

     

    În circuitul legislativ se află și amendarea consistentă a unui proiect de lege inițiat de PNL, prin care să fie acordate facilități importante tuturor locuitorilor din Zonele Montane Defavorizate (657 de UAT-uri din 28 de județe) la achiziționarea de lemn pentru construirea, extinderea sau renovarea caselor. Inițial, proiectul a primit aviz negativ de la Comisiile de Raport și nu avea vreo șansă să fie adoptată în plen. În urma amendamentelor pe care le-am formulat, raportul a primit aviz pozitiv în Comisiile de Buget-Finanțe și de Administrație, a fost adoptat de Senat și (la data redactării prezentului raport de activitate) a ajuns la Camera Deputaților.

  • Comisiile Statului Paralel

    Am fost și sunt membru în două astfel de comisii speciale, cea a ”martorilor sufrageriei lui Oprea, care tocmai s-a închis cu un raport absolut ficțional, respectiv cea legată de arhiva SIPA.

    Din păcate, prin modul în care PSD și ALDE s-au folosit de acestea ele, rolul comisiilor de anchetă parlamentară a fost dus către derizoriu.

    Raport ficțional

    Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009 a pornit pe baza mărturiilor unui cercetat penal pentru mărturie mincinoasă, Dan Andronic. Încă de la început s-a dovedit că rolul acestei comisii nu era să investigheze neregulile ori posibile ilegalități legate de alegeri, ci să ofere pretext și marfă de susținere a telenovelei mediatice institulată ”Statul Paralel”. Concluziile din raportul Comisiei sunt absolut ficționale și sfidează bunul simț. Asta în condițiile în care majoritatea celor care ar fi participat la episodul ”Sufrageria lui Oprea” și acuzați că ar face parte din Statul Paralel, sunt foști pesediști sau aliați ai PSD - Gabriel Oprea, George Maior, Vasile Dâncu, Anghel Iordănescu ori Neculai Onțanu.

     

    Comisia SIPA, ale cărei lucrări au fost suspendate pe perioada asaltului asupra Legilor Justiției, își desfășoară activitatea, de asemenea, cu dublă măsură. Am mers la sediul unde e adăpostită Arhiva SIPA să vedem becul care s-a ars după 2004 și s-au făcut tot felul de cercetări legate de cine ar fi avut acces la arhivă după 2004. În același timp însă, membrii majorității parlamentare au arătat un interes extrem de scăzut legat de modul în care s-a constituit Arhiva SIPA și, mai ales, cum a fost utilizată ca miliție politică înainte de 2005, îndeosebi în anii de tristă amintire pentru Justiție ai Epocii Rodica Stănoiu.

    Teme reale pentru Comisii de anchetă parlamentară

    La începutul celei de-a treia sesiuni parlamentare a actualului Legislativ, majoritatea PSD și ALDE a votat împotriva înființării unei comisii de anchetă pentru votul de la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. Există dovezi fără echivoc că exact în plenul Parlamentul, au votat 249 de parlamentari, dar numărul de voturi (mai exact numărul de perechi de bile introduse în urne) a fost 251. În limbaj popular asta se cheamă, simplu, furt. Cum se fură voturi în Parlament îi lasă indiferenți pe cei de la PSD și ALDE.


    În ultimii ani, în Parcul Național Defileul Jiului s-au cheltuit aproape 150 de milioane de euro într-un proiect hidroenergetic abuziv. În ciuda numeroaselor semnalări publice ale ilegalităților, s-a forțat legea ani la rând, până când, la sfârșitul anului trecut, a venit decizia definitivă a Justiției care a anulat autorizațiile de construire ale proiectului.


    De aproximativ doi ani, Curtea de Conturi semnalează că România a pierdut miliarde de euro din cauza subevaluării ori a neactualizării de către ANRM a nivelului redevențelor la petrol și gaze.

     

    România a fost dată în judecată de o companie minieră la Curtea de Arbitraj de la Washington, care cere despăgubiri cetățenilor români în valoare de 4,4 miliarde de dolari pentru că nu a fost lăsată să distrugă Roșia Montană. Chiar dacă litigiul a început de peste doi ani, Parlamentul nu a găsit necesară inițierea unei Comisii de anchetă parlamentară pentru investigarea modului în care a fost pusă pe picioare și în care a fost susținută Afacerea Roșia Montană. Păi cum să inițieze o astfel de comisie, când printre cei care ar trebui să răspundă la întrebări se numără și Călin Popescu Tăriceanu ori Liviu Dragnea?

     

    Din păcate, Opoziția nu are numărul necesar de voturi pentru constituirea unor astfel de comisii de anchetă parlamentară. Chiar dacă strângem numărul de semnături necesare pentru inițiere (25% din numărul total al deputaților și senatorilor), decizia finală aparține plenului reunit, implicit majorității PSD Și ALDE.

    Restaurație

     

    Acum, se dorește înființarea unei noi Comisii de anchetă parlamentară, născută din frustarea că actualul șef al SPP, Lucian Pahonțu, a refuzat să se supună comenzii politice pe care a primit-o. Printre obiectivele noii comisii nu se suflă însă niciun cuvânt despre modul în care SPP a fost condusă înainte de 2005, chiar dacă există numeroase mărturii legate de modul în care fostul șef al SPP, celebrul Dumitru ”Mitică” Iliescu, prieten și partener de afaceri al penalului Cătălin Voicu, a folosit serviciul în intereseul lui și al PSD. 

     

    În fapt, toate aceste comisii arată că ceea ce își doresc Dragnea, Tăriceanu și acoliții lor e, pur și simplu, o restaurație. Întoarcerea la anii în care mai toate instituțiile statului (inclusiv serviciile secrete) răspundeau prompt, cu ”Da, să trăiți!” la comanda celor care dețineau puterea politică.

    Mai avem mult de lucru la reformarea serviciilor secrete și controlul democratic al activității acestora, dar aceste deziderate nu au nimic în comun cu restaurația pe care o forțează acum PSD și ALDE.

     

     

  • MODELUL CLUJ, ”LA EXPORT”

    Prin implicarea membrilor ei, prin rezultatele obținute la alegerile parlamentare din 2016 și prin reprezentativitatea în organele de conducere ale partidului, Filiala Cluj a USR este una dintre cele mai importante din partid. Acest lucru presupune și o responsabilitate pe măsură, inclusiv în efortul de extindere al USR. În 2017, Filiala Cluj s-a implicat în organizarea și susținerea candidaților USR la funcția de primar la alegerile parțiale din municipiile Târgu Jiu și Deva.

    Ne vedem la cal. Deva, acasă

    Zeci de voluntari ai Filialei Cluj au făcut naveta ori chiar s-au mutat timp de o lună, în vară și în toamnă, la Târgu Jiu, respectiv Deva, pentru a-i susține pe colegii noștri care candidau la alegerile parțiale pentru funcția de primar din aceste orașe. Implicarea mea în organizarea și coordonarea campaniei de la Deva, alături de alți voluntari din Cluj, a venit firesc, în condițiile în care am copilărit și am urmat școala și liceul în acest oraș.

    Pornind cu handicapul lansării candidatului pe ultimii metri dinaintea campaniei electorale și având de înfruntat polarizarea între PNL și PSD, dar și votul util, candidatul Lucian Davidoni (7,5%) a obținut un scor care, chiar dacă nu ne-a mulțumit, dă șansa USR să crească în zonă (comparativ, candidații altor două partide parlamentare, ALDE și PMP, au obținut ceva mai mult de 2%, respectiv 1%).

    Câștigul campaniei de la Deva a fost, însă, implicarea voluntarilor locali, la scurt timp după finalul campaniei aceștia înscriindu-se în USR, dublând, practic, numărul membrilor filialei. 

    Spirit și implicare a la Cluj

    După prima parte a anilor 2000, la finalul ”epocii Funar”, Clujul a devenit un model de implicare civică pentru România. Bătălia pentru spațiul public, confiscat de Administrația Funar, campaniile de afișe MindBomb, implicarea în campania Salvați Roșia Montană, campaniile pentru susținerea comunităților sărace de la Pata Rât, centrele și festivalurile culturale independente, campaniile de mobilizare civică inițiate de Declic sunt doar câteva exemple prin care Clujul s-a plasat în avangarda schimbărilor sociale și politice din România.

     

    În același timp, orașul a devenit și un model de dezvoltare economică în România, analizele realizate de specialiști ai Băncii Mondiale plasând Clujul pe primul loc la capitolul ”magnetism” (cel mai atractiv oraș din România, în care oamenii ar vrea să se mute). Rezultatele obținute de USR Cluj în decembrie 2016, la doar câteva luni de la înființarea filialei, au la bază dezvoltarea civică și economică a orașului din ultimii 15 ani.

     

    Nu e vorba de patriotism local când afirm că, la ora actuală, în România se confruntă, la nivel simbolic, două modele de dezvoltare socială, economică și politică: ”Modelul Cluj” și ”Modelul Teleorman”. Primul model se bazează pe implicare civică, pe inițiativă personală, pe spirit comunitar și empatie socială, pe competențele absolvenților formați la universitățile din oraș, pe atragerea de specialiști, pe asocierea voluntară a unor cetățeni autonomi. Cel de-al doilea model e exemplu de clientelism, de promovare de tip feudal primitiv, de obediență față de liderul de trib, de menținere a oamenilor într-o stare de dependeță economică care să permită controlul facil al votului lor.

     

    Clujul (și alte orașe din România unde implicarea civică a crescut) nu poate (nu pot) supraviețui ca insulă (insule) independentă (independente) într-o țară condusă după ”Modelul Teleorman”. Schimbarea României în bine depinde de energia pe care o vom investi în exportarea și multiplicarea ”Modelului Cluj” și în restul țării.

    Experiență

    Implicarea membrilor Filialei Cluj în campania electorală din decembrie 2016, dar și la alegerile parțiale din 2017 de la Târgu Jiu și Deva, constituie și o acumulare de experiență și de bune practici în vederea campaniilor electorale viitoare. Cred că avem maturitatea de a învăța din greșelile făcute în aceste campanii și de a multiplica lucrurile care au dat rezultate bune.

  • La firul ierbii

    O parte importantă a activității parlamentare constă în implicarea în dezbaterile publice pe diferite teme. Pe de o parte, participarea la conferințe, seminarii, mese rotunde, întâlniri informale și alte evenimente reprezintă o oportunitate de a ne face cunoscute ideile și argumentele care stau la baza politicilor publice pe care le promovăm. Pe de altă parte, asemenea evenimente ne oferă șansa de a primi un feedback critic pentru politicile noastre publice și, implicit, posibilitatea de ale îmbunătăți.

     

    Nu în ultimul rând, participarea la aceste acțiuni directe suplinește rolul pe care o mare parte a presei autohtone l-a abandonat (prin asumarea unor partizanate politice evidente, cu mesaje unidirecționale, în care dezbaterea publică și medierea dezbaterii publice e înlocuită de propagandă). 

    Jurnal de activități (selecție)

    • ”Ne știm din stradă. Acum te invităm să facem cunoștință!”, întâlnire și discuții cu membrii și simpatizanții USR Cluj, 9.03.2017, Cluj-Napoca;
    • ”Noutăți de la Casa Poporului”, întâlnire și discuții cu membrii și simpatizanții USR Cluj, 28 .04.2017, Cluj Napoca;
    • Dezbatere privind un statut al artistului, la Fabrica de pensule, Cluj Napoca. Invitat: Vlad Alexandrescu (12.05.2017);
    • Conferința Europeană de Transfer a Bunelor Practici și Sesiunea de Conștientizare și Formare ”Îmbunătățirea politicilor și practicilor anti-corupție prin participarea activă a societății civile”, (25-27.05.2017, București);
    • Dezbatere ”Film și politică”, după proiecția filmului "Politica, manual de instrucciones" , organizată în cadrul TIFF, 04.06.2017, Cluj;
    • Conferință „Integritate și performanță în învățământul superior. Recomandări de măsuri și politici publice pentru universități curate”, organizată de Societatea Academică din România la sediul Reprezentanței Comisiei Europene, 27.06.2017, București;
    • Conferință și dezbatere pe tema pădurilor din România, organizată de USR Sibiu (iulie 2017)
    • Conferință și dezbatere privind neregulile constatate la plasamentele vizitate în perioda 6-9 iulie în Parcurile Naționale Semenic - Cheile Carașului și Cheile Nerei- Beușnița (07.08.2017, Reșița);
    • Dezbaterea organizată de Consiliu Civic Local Cluj, având ca invitați pe reprezentanții clujenilor în Parlamentul României (Cluj- Napoca, 21.09.2017);
    • Proiecția filmului ”Homeostasis” și dezbatere ”Frontiers of Solitude”, Centrul Ceh, 27.09.2017, București;
    • Prezidarea MaseiRotunde pentru fondarea Grupurilor de Lucru ale Platformei ”National Business Anti-Corruption Ombudsman”, 28.09.2017, București;
    • Dezbatere ”Rolul culturii în schimbările sociale”, invitați Vlad Alexandrescu, Mihai Goțiu, Lucian Davidoni, 17.10.2017, Deva;
    • Dezbatere și lansare carte „În Căutarea Bunei Guvernari – Cum au scăpat alte țări de corupție?” de Alina Mungiu-Pippidi, București, 24.10.2017, Centrul Ceh, București;
    • Conferința Mediul de afaceri, organizată de USR Cluj, ianuarie 2018, Cluj;
    • traininguri interne USR (Cluj, Sibiu, Brașov, București).
  • MUNCA ”DE JOS”

    Vacanțele copilăriei mi le-am petrecut la țară, în satele bunicilor. Am dat cu sapa la CAP, am învățat să cosesc, să plantez pomi, să fac curat în grajdul vacilor.

     

    Astfel, participarea mea la diferite acțiuni civice vine firesc. Participarea parlamentarilor la asemenea acțiuni ajută la popularizarea acestora, la oferirea de exemple de implicare, la formarea comunităților locale și, după stresul tuturor activităților parlamentare cotidiene, au constituit, cel puțin pentru mine, momente de relaxare activă. Nu în ultimul rând, mi-au dat ocazia să cunosc oameni faini, oameni implicați activ în schimbarea României, într-un cadru informal.

     

    Le mulțumesc colegilor Mona Varga și Lucian Davidoni, care s-au ocupat de organizarea sesiunilor de plantat arțari în zona Colina din Cluj și a ecologizării străzii Călugăreni din Deva, că mi-au oferit șansa să particip la astfel de acțiuni.

  • #rezist

    ”Antrenamentul” l-am început încă din 1990, cu mitingurile împotriva lui Iliescu și l-am continuat cu marea grevă studențească din 1995. Apoi au venit bătăliile pentru spațiul public al Clujului, la începutul anilor 2000, și protestele pentru Roșia Montană, care au dus la renașterea spiritului civic românesc.

    Da, am luat cu mine în Parlament acest spirit, spre disperarea lui Dragnea, Tăriceanu & Co.

    Politica, altfel

    Unii ne-au acuzat că ”facem circ” în Parlamentul României. E dreptul lor să intepreteze astfel acțiunilor noastre. Vă asigur, însă, că activitatea noastră nu se rezumă la asta și, sper, că și prezentul raport oferă argumente că nu asta e principala noastră preocupare.

    În același timp, însă, vă promit că vom continua acest gen de acțiuni atâta timp cât majoritatea parlamentară va merge mai departe cu abuzurile, discreționarismul și mimarea dezbaterii reale în Parlament. Vocea cetățenilor va continua să se facă auzită în Parlament, chiar dacă vom fi nevoiți să apelăm la portavoce, iar dacă Tăriceanu ori alți președinți de ședință ne vor tăia microfoanele nu ne vom da jos de la tribună. Chiar cu riscul de a bloca activitatea plenului comun timp de 15 minute pentru a ni se acorda cele 10 secunde de discurs la care avem dreptul.

    Am distribuit petiții ale societății civile în cutiile de corespondență ale senatorilor, am participat, în februarie 2017, alături de colegii din USR la prima acțiune de tip Occupy din Parlament, am citit petiția Declic ”Toți pentru Justiție!”, am utilizat portavocea atunci când mi-a fost tăiat microfonul, am lansat cartea Emiliei Șercan ”Fabrica de doctorate”, despre Academia de Plagiate de la SRI, în Senat, am distribuit cărțile lui Orwell colegilor din coaliția majoritară când au forțat ”Legile Justiției”, i-am făcut cadou ministrului agramat al Educație o carte de gramatică.

    Și am revenit în stradă de fiecare dată când a fost nevoie, în ultimul an (și a fost nevoie de prea multe ori) pentru a fi alături de cei care luptă pentru aceleași cauze.

  • Lumea lui Orwell

    O parte a senatorilor PSD și ALDE au refuzat cărțile lui George Orwell, ”Ferma animalelor” și ”1984”, pe care le-am oferit împreună cu colegii din USR

    Gramatică pentru d-nul ministru

    Să vorbim corect românește, d-nule ministru . O carte de gramatică nu strică. Se cheamă educație continuă

    Occupy Parlament

    Ocuparea Parlamentului, în februarie 2017, a fost atât un gest de solidaritate cu cetățenii ieșiți în stradă împotriva OUG 13, cât și un mesaj ferm că n-am venit aici doar pentru ”decor”

    Mesaje de la cetățeni

    Petițiile civice, în cutiile de corespondență ale senatorilor

    Vă Vedem

    Da, din păcate, eu vă văd în fiecare săptămână, stimați colegi majoritari...

  • Suntem mulți. Ne mai trebuie energie și încredere

    În 2017 am avut șansa să cunosc mulți oameni. Și mai mulți au început să mă urmărească pe rețelele de socializare. Nu suntem deloc puțini cei care ne implicăm în schimbarea României. Avem nevoie doar de mai multă implicare și de mai multă încredere, atât în noi înșine, cât și unii în alții

    Locurile prin care am ajuns în România (ce-și amintește Google)

    La munte și la mare. La Cluj și la București. Nu e un film cu ”brigăzile diverse”, ci harta deplasărilor făcute în ultimul an.

    ”Prietenul” Facebook

    Când te confrunți cu o presă ostilă, rețelele sociale devin principalul aliat. De la sfârșitul lui septembrie 2016 (data intrării în politică) și în până în februarie 2018, numărul urmăritorilor paginii mele de Facebook a crescut de la 2.000 la 30.000.

    ”Modelul Cluj”, la export

    Oarecum surprinzător, Clujul nu se află pe primul loc în topul urmăritorilor. Asta înseamnă și că am niște restanțe pe plan local, dar și că promovarea spiritului civic și a modelului de dezvoltare al Clujului este un obiectiv realizabil.

  • MULȚUMIRI!

    Oana, Elena, Tudor, Daniel - pentru contribuția la realizarea acestui raport. Nu vreți să știți de câte ori am schimbat planurile!

     

    Cosmin, Radu, George și tuturor membrilor Filialei Cluj, implicați în organizarea și promovarea acestei prezentări.

     

    Marcel, Lucian (PressOne), Catinca, Tudor, Oana și mulți alții care mi-au oferit sprijin în realizarea arhivei foto și video.

     

    Tuturor celor care v-am uitat să vă menționez numele aici, dar ați avut o contribuție la realizarea acestui raport.

    MULȚUMIRI SPECIALE

    Tuturor membrilor, simpatizanților și voluntarilor din Filiala Cluj care au crezut, în vara și toamna anului 2016, că lucrurile se pot schimba în România. Fără implicarea voastră, nici acest eveniment, nici cele prezentate în raportul de mai sus nu s-ar fi întâmplat.

    MULȚUMIRI ȘI MAI SPECIALE

    Tuturor celor care cred că schimbarea României este posibilă și nu așteaptă cu mâinile în sân ca acest lucru să se întâmple de la sine.

     

    Voi mi-ați transmis energia de care am avut nevoie pentru a putea trece peste momentele critice și mai puțin plăcute ale primului an de mandat. În lipsa voastră, tot ceea ce fac n-ar avea sens.

     

    Mulțumesc. ÎMPREUNĂ SCHIMBĂM ROMÂNIA!

    VA CONTINUA!